"Să vă iubiţi unii pe alţii cum Eu v-am iubit!"
Incontestabil ultimele şapte zile au adus românului, indiferent unde trăieşte pe această planetă singuratică din universul creştin, veşti venite de-a valma sau plasate cu interes din mai toate direcţiile posibile.
Cu sufletul la gura creştinii ortodocsi dar nu numai ei, au aşteptat mult trâmbiţatul sinod al Bisericii Ortodoxe Române care trebuia să aibe loc în primăvară, dar care se stie sa săvârşit în ultimele două zile.
Deşi la fel ca orice altă biserică si BOR are probleme specifice de la organizare la alte cele lumeşti, punctul de interes culminant a fost soarta IPS Corneanu şi a PS Sofronie ambii acuzaţi de încălcarea canoanelor în demonstrarea sincerei lor dorinţe de a se exprima ecumenic în relaţiile cu Biserica Majoră Română Unită cu Roma Greco Catolică.
La ora când scriu aceste rânduri se ştie că ambii au fost iertaţi. Iertaţi pentru ce? Pentru că au fost, sunt şi dovedesc că sunt creştini cu dragoste şi întelegere pentru Biserica Majoră Română Unită cu Roma Greco Catolică, care la anul înfăptuirii marei uniri a Naţiunii Române din 1918 era considerată şi Biserica Soră cu Biserica Ortodoxă Română?
Baza acuzaţiilor aduse acestor creştini rămâne de ordin politic mai mult decăt de ordin canonic şi cei ce suferă încă de orbul găinii, cum spune românul, vor trebui să accepte că este timpul ca şi în B.O.R. autocefalia nu internationalismul ortodox trebuie să stea la temelia relaţiilor dintre cele două biserici.
La urma urmelor, când se ajunge la numitorul comun, ortodocsi, protestanti sau catolici, rămânem români nu?
Dar să nu uităm evenimentul Chicago unde Episcopia B.O.R. in America şi Canada a avut congresul anual Duminica trecută. Urmare a congresului din Michigan a Episcopiatului Bisericii Române Ortodoxe Americane, cunoscută sub numele de Vatra Românească, mai din întâmplare mai din neatenţie sau cine ştie - poate intenţionat, s-a strecurat anunţul unei uniri eminente între cele două eparhii frânte de urgia marxistă în 1947. Se ştie că exilul românesc a fost, este şi va rămâne de dreapta indiferent de temenelele venite de la Bucureşti şi indiferent de câte presiuni se vor face.
Dorinţa de unire dintre aceste două episcopiate ortodoxe române din SUA şi Canada este naturală şi teoretic are un caracter firesc în contextul actualei situaţii internaţionale, tinând cont şi de poziţia exemplară a României în NATO. În acelaşi timp însă este timpul să ne întrebăm cine cu cine se uneşte.
Vatra Românească, un bastion al libertăţii, pentru mai bine de 40 de ani singura biserică ortodoxă românească liberă, auto stătătoare din punct de vedere al organizării şi al finanţelor, o biserică stimată şi preţuită, respectată şi acceptată politic şi spiritual, a fost şi rămâne magnetul spiritual şi cultural pentru românii veniţi de-a lungul anilor în SUA, fie în timpul comunismului fie acum.
În partea cealaltă avem de-a face cu o situaţie din cele mai stranii în care aservită guvernului de la Bucureşti în timpul dictaturii marxiste, B.O.R. şi-a făcut datoria faţă de partid şi de guvernul comunist şi a sădit nu numai neîncrederea şi discordia între românii din exil dar a contribuit în aceşti 40 de ani şi la o falsă imagine a ortodoxiei. Spălaţi ca printr-o minune de jertfa altora adevaratii participanti la revolutia din 89, în ornate noi, cu respectabilitatea pe care o cer în numele tradiţiei româneşti de a avea încredere în Biserică, soboarele de preoţi ortodocşi aparţinând de B.O.R. au descins şi la Chicago. La urma urmei nici o problemă. America este o ţară liberă în care separarea bisericii de stat este o realitate. Sigur, noua catedrală miluită şi de vizita lui Ion Iliescu cu patru ani în urmă, a fost sfinţită Duminică şi dacă este să ne luăm după comunicatele strategic scăpate va fi parte a unei Mitropolii din care va face parte şi Vatra. Deşi aparent firesc şi simplu, nu pot să nu menţionez unele aspecte pe care în opinia noastră B.O.R. va trebui să le lămurească cu Vatra.
Dar să ne întoarcem puţin la judecata din Sinodul B.O.R. de astăzi. S-au scris multe despre ereticii neortodocşi, am văzut chiar şi afurisiri venite din partea ortodoxă din ţară, dar au apărut totodată şi voci cu credibilitate care au spus şi susţin pe unde pot că de fapt elementele ortodoxe extreme nu reprezintă adevarata Biserică Ortodoxă Română.
Sigur, în faţa unei astfel de promisiuni inima oricărui creştin se înmoaie şi crede. La urma urmei de ce să nu credem în această posibilitate de împlinire a credinţei în dragoste şi înţelegere? Oare nu avem toţi aceeaşi poruncă dată de Mântuitorul de a ne iubii unii pe alţii? Problema însă este când vedem realitatea.
Zi cu zi, de aproape 19 ani, trăim situaţia stranie în care B.O.R. acţionează cu brutalitate contra bisericilor neortodoxe, în speţă Biserica Majoră Română Unită cu Roma Greco Catolică în problema altarelor şi mormintelor furate de statul comunist şi care, cu exceptia Banatului, nu au fost retrocedate.
Mai nou, dărâmările unor biserici de importanţă istorică naţională şi înlocuirea lor cu megalomanii arhitecturale sortite să fie goale duminică de duminică, spălările de picturi şi înlocuirea lor cu tradiţionalele picturi ortodoxe, împiedicarea înmormântărilor în cimitirele care au fost până în 1948 greco catolice, piese de răzmeliţă şi agresiune în faţa legii, când prin decizii irevocabile greco catolicii şi-au obţinut dreptul la proprietăţile furate, reprezintă un contrast greu de comparat cu vorbele mieroase primite de la patriarhie.
Dar să nu uităm şi conflictele, unele din ele pline de violenţă, dintre reprezentanţii B.O.R. şi biserici evanghelice neoprotestante. De la interzicerea unor evenimente paşnice de cult în spaţii publice şi până la cel mai inuman act de a interzice înmormântări ale creştinilor neoprotestanţi în cimitire controlate de preoţi ortodocşi, cimitire care în mare parte erau încă proprietate de stat.
Oare cu această biserică vrea să se unească bastionul libertăţii religioase eroica Biserică Românească Ortodoxă de la Vatra? Oare experienţa toleranţei şi a bunei înţelegeri trăită în America va fi pusă pe masa de negocieri cu B.O.R. unde intoleranţa şi extremismul ating nivele inacceptabile pentru un român american?
Mă gândesc la câtă înţelegere şi acceptare am trăit în experienţa americană fiind totdeauna cunoscut de prietenii mei ortodocşi ca unul dintre românii greco catolici. Oare Vatra mă va considera de acum încolo alături de toţi ceilalti creştini neortodocşi, catolici sau neoprotestanti din SUA, unul dintre eretici? Sau după spusele I.P.S. Bartolomeu Anania sunt un afurisit fiindcă militez pentru separarea bisericii de stat?
Incă o dată am încredere în decizia de la Vatra şi sunt convins, timpul va vindeca B.O.R. după ce va accepta balanţa dreptăţii.
Până atunci însă, temporar – sper, voi semna:
Vasile Bouleanu, afurisitul şi ereticul.
.
joi, 10 iulie 2008
Vara sanie iarna caruta
: Vara sanie, iarna caruta . . .
Asa suna un vechi proverb romanesc ale carui semnificatii intelepte au fost se pare uitate de multa vreme de multi dintre noi. Stim ce vrem, dar acum, imediat si neconditionat. Stim mai ales ca nu am obtinut ce vrem si suntem nemultumiti. Un alt proverb romanesc spune: „cum ne asternem asa vom dormi“. Ambele proverbe poarta in intelepciunea lor un adevar universal valabil cand este vorba despre planificare si despre felul cum ne alegem politicienii. Iata ca inca o data cetateanul roman si-a asternut odihna politica la alegerile locale sub administratii alese in cea mai mare parte a localitatilor cu participarea a mai putin de jumatate din cetateni prezenti la vot.Este drept, a fost doar prima runda, dar oare credeti ca mai conteaza din moment ce la a doua runda vor avea de ales din ce a fost ales in prima? Priveam cum capetele vorbitoare ale televiziunilor incantate de marele eveniment al primelor alegeri locale nominale subliniau importanta alegerii Presedintelui Consiliului Judetean uitand ca peste patru milioane de romani traind in afara tarii nu au putut vota in propriul judet. Inca din luna mai 2007, ziarul Romanian Tribune a publicat cu regularitate articole constientizand despre necesitatea introducerii votului prin posta si mai ales accesul si participarea romanilor plecati la munca si la alegerile locale. Toamna aceasta ne asteptam la alegerile parlamentare si anul care vine vor fi alegerile prezidentiale. Vor putea vota cetatenii romani din afara Romaniei prin posta? Vor fi suficiente sectii de votare organizate intre romani, nu unde au pus politicienii consulatele? Si mai ales, va continua politica de discriminare prin care dreptul de cetatean este grav incalcat refuzandu-se votul celor ce nu au pasapoartele la zi?Dar sa nu uitam sacul unde sunt adunate si numarate voturile cetatenilor romani traind in afara tarii. O alta forma de discriminare si de incalcare a dreptului cetatenesc de a vota in sectia de votare unde o mare parte au inca un domiciliu chiar daca muncesc in afara tarii iar altii au interese directe fiind nascuti acolo.Iata ca dupa aproape 19 ani de democratie romaneasca originala, guvern dupa guvern, parlament dupa parlament, presedinte dupa presedinte, nu au fost capabili sa ofere cetateanului roman cel mai elementar drept, acela de a vota si de a fi ales. Legi confuze, incurcate in itele de interese trans partide tergiversate si uitate, facute in pripa alegerilor, creeaza astazi un abuz rusinos pentru o tara care se pretinde tara de drept si flutura pe unde poate drapelul democratiei. Clar. Milioane de cetateni romani NU pot vota la alegerile locale. Clar, milioane de romani nu vor putea vota din motive de raspandire geografica nici la alegerile generale si prezidentiale.Clar, voturile celor ce vor face efortul de a vota vor fi pentru alte circumscriptii electorale decat cele unde au interes si unde doresc sa-si exprime votul. Si sa nu uitam, se aleg reprezentantii cetateanului roman in sistemul legislativ romanesc: Senat si Camera Deputatilor!Nici cal, nici magar - legea votului nominal poarta inca agatata de gatul deciziei politice prin vot smecheria cu partea de lista agatata de fiecare partid. Daca s-a ajuns in aceasta rusinoasa situatie, o parte din vina o avem si noi cetatenii romani care traim in afara tarii. Marea majoritate, in special cei plecati la munca in vecinatatea Europei, preocupati de grija muncii lor si mai ales de grija celor de acasa, i-am tolerat toti deopotriva pe acesti oportunisti incapabili si cred ca este timpul ca toti cetatenii romani, indiferent unde traim, sa ne schimbam atitudinea fata de ei.Este timpul ca acum sa cerem schimbarea legii electorale. Este timpul sa ne pregatim pentru alegerile locale viitoare dar este timpul sa nu dormim pe asternutul care ni-l pun cei ce se aleg in acest an, si este timpul sa batem fierul cat este cald.Este timpul sa nu ne mai lasam dusi cu promisiuni ieftine, este timpul ca liderii comunitatilor romanesti si liderii spirituali, sa iasa in fata sa se organizeze si sa se puna in fata tahmei politice romanesti spunand NU acestor practici descriminatorii.Nu ma astept sa vad vreo schimbare mai ales in ce priveste votul la alegerile parlamentare din acest an. Dar abia astept sa stau in fata unui ales, indiferent de partidul pe care-l reprezinta in parlament dupa noua lege electorala, sa ma uit in ochii lui si sa-i reamintesc ca a fost ales necinstit printr-o lege nedreapta care a eliminat majoritatea voturilor celor ce trimit miliarde de dolari anual in Romania.
Vasile Bouleanu - Comentator Independent
Asa suna un vechi proverb romanesc ale carui semnificatii intelepte au fost se pare uitate de multa vreme de multi dintre noi. Stim ce vrem, dar acum, imediat si neconditionat. Stim mai ales ca nu am obtinut ce vrem si suntem nemultumiti. Un alt proverb romanesc spune: „cum ne asternem asa vom dormi“. Ambele proverbe poarta in intelepciunea lor un adevar universal valabil cand este vorba despre planificare si despre felul cum ne alegem politicienii. Iata ca inca o data cetateanul roman si-a asternut odihna politica la alegerile locale sub administratii alese in cea mai mare parte a localitatilor cu participarea a mai putin de jumatate din cetateni prezenti la vot.Este drept, a fost doar prima runda, dar oare credeti ca mai conteaza din moment ce la a doua runda vor avea de ales din ce a fost ales in prima? Priveam cum capetele vorbitoare ale televiziunilor incantate de marele eveniment al primelor alegeri locale nominale subliniau importanta alegerii Presedintelui Consiliului Judetean uitand ca peste patru milioane de romani traind in afara tarii nu au putut vota in propriul judet. Inca din luna mai 2007, ziarul Romanian Tribune a publicat cu regularitate articole constientizand despre necesitatea introducerii votului prin posta si mai ales accesul si participarea romanilor plecati la munca si la alegerile locale. Toamna aceasta ne asteptam la alegerile parlamentare si anul care vine vor fi alegerile prezidentiale. Vor putea vota cetatenii romani din afara Romaniei prin posta? Vor fi suficiente sectii de votare organizate intre romani, nu unde au pus politicienii consulatele? Si mai ales, va continua politica de discriminare prin care dreptul de cetatean este grav incalcat refuzandu-se votul celor ce nu au pasapoartele la zi?Dar sa nu uitam sacul unde sunt adunate si numarate voturile cetatenilor romani traind in afara tarii. O alta forma de discriminare si de incalcare a dreptului cetatenesc de a vota in sectia de votare unde o mare parte au inca un domiciliu chiar daca muncesc in afara tarii iar altii au interese directe fiind nascuti acolo.Iata ca dupa aproape 19 ani de democratie romaneasca originala, guvern dupa guvern, parlament dupa parlament, presedinte dupa presedinte, nu au fost capabili sa ofere cetateanului roman cel mai elementar drept, acela de a vota si de a fi ales. Legi confuze, incurcate in itele de interese trans partide tergiversate si uitate, facute in pripa alegerilor, creeaza astazi un abuz rusinos pentru o tara care se pretinde tara de drept si flutura pe unde poate drapelul democratiei. Clar. Milioane de cetateni romani NU pot vota la alegerile locale. Clar, milioane de romani nu vor putea vota din motive de raspandire geografica nici la alegerile generale si prezidentiale.Clar, voturile celor ce vor face efortul de a vota vor fi pentru alte circumscriptii electorale decat cele unde au interes si unde doresc sa-si exprime votul. Si sa nu uitam, se aleg reprezentantii cetateanului roman in sistemul legislativ romanesc: Senat si Camera Deputatilor!Nici cal, nici magar - legea votului nominal poarta inca agatata de gatul deciziei politice prin vot smecheria cu partea de lista agatata de fiecare partid. Daca s-a ajuns in aceasta rusinoasa situatie, o parte din vina o avem si noi cetatenii romani care traim in afara tarii. Marea majoritate, in special cei plecati la munca in vecinatatea Europei, preocupati de grija muncii lor si mai ales de grija celor de acasa, i-am tolerat toti deopotriva pe acesti oportunisti incapabili si cred ca este timpul ca toti cetatenii romani, indiferent unde traim, sa ne schimbam atitudinea fata de ei.Este timpul ca acum sa cerem schimbarea legii electorale. Este timpul sa ne pregatim pentru alegerile locale viitoare dar este timpul sa nu dormim pe asternutul care ni-l pun cei ce se aleg in acest an, si este timpul sa batem fierul cat este cald.Este timpul sa nu ne mai lasam dusi cu promisiuni ieftine, este timpul ca liderii comunitatilor romanesti si liderii spirituali, sa iasa in fata sa se organizeze si sa se puna in fata tahmei politice romanesti spunand NU acestor practici descriminatorii.Nu ma astept sa vad vreo schimbare mai ales in ce priveste votul la alegerile parlamentare din acest an. Dar abia astept sa stau in fata unui ales, indiferent de partidul pe care-l reprezinta in parlament dupa noua lege electorala, sa ma uit in ochii lui si sa-i reamintesc ca a fost ales necinstit printr-o lege nedreapta care a eliminat majoritatea voturilor celor ce trimit miliarde de dolari anual in Romania.
Vasile Bouleanu - Comentator Independent
Biserica devenita simbol al dezbinari nationale
DESTEAPTA-TE ROMANE: Ungheni, jud. Mures - Biserica devenita simbol al dezbinarii nationale
Imi este mai greu decat oricare alta data si recunosc, sunt cuprins de o foarte mare neliniste de la furie si deznadejde, la dezamagire si umilinta, si recunosc nu ma pot declara impartial in cele ce urmeaza.Continua nedreptate mentinuta de Statul Roman fata de Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, din care eu fac parte, o Biserica astazi constitutional libera dar sistematic de-a lungul perioadei de „tranzitie“ nedreptatita si umilita, culmineaza in aceste zile cu situatia unei provocari anti-romanesti de mari proportii in Ungheni, langa Targu-Mures.Fiind parte a miscarii memorandistilor greco-catolici inca din anul 2002, functionand ca purtator de cuvant pana in 2006, am fost informat de aceasta situatie iar in ultimii doi ani am avut chiar ocazia de a calatori la Targu-Mures si Ungheni si de a ma documenta la fata locului.Ma gandeam la un moment dat ca se va gasi o solutie amiabila pentru salvarea acestui monument istoric romanesc in regiune cu semnificatii deosebite pentru perioada premergatoare Marii Uniri de la 1918, si prin semnele primite de la autoritati, dar si ca urmare a unor retrocedari din ultimele luni, m-am lasat chiar tras intr-o stare de entuziasm care, constat acum cu regret, a fost doar o amagire.Condamnata la daramare in mod simbolic prin inghitire, la fel ca si in alte locuri cum a fost la Vadul Izei in Maramures sau Badon in Salaj spre exemplu, biserica purtatoare de istorie romaneasca din timpurile cand faurirea Statului Modern Roman era un vis pentru romani, supravietuitoare a ocupatiei hortiste si a urgiei marxiste, iata ca si acestei biserici i se pregateste soarta de a fi inlocuita de o megalomanie moderna intr-un stil architectural care nu apartine locului, contribuind insa si la dezbinarea romanilor transilvaneni.Supravietuind persecutiei, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, este sistematic impiedicata sa-si revendice locul in istoria neamului romanesc si mai ales este supusa unei campanii de stergere din istoria arhitecturala si monumentala prin demolare si inlocuire cu constructii moderne.Aceasta provocare careia credinciosii greco-catolicii, la fel ca si in multe alte randuri, refuza sa raspunda, va ramane cu siguranta un exemplu de dezbinare sadita intre romani intr-o tara membra in NATO si UE, intr-o Romania a anului 2008.In istoria moderna si contemporana nu exista un alt exemplu de daramare a lacasurilor de cult monumente istorice decat in India, unde au fost generate conflicte sociale cu urmari inca necalculabile. Oare aceasta este dorinta celor ce fac astfel de fapte? Nu inteleg de ce, dar mai ales cine si in interesul cui (?!) doreste crearea unui smbol al dezbinarii nationale tocmai prin aceasta masluire a traditionalei iubiri intre cele doua Biserici odata numite surori, Ortodoxa si Greco-Catolica, prin ridicarea unui lacas de cult ortodox in locul unui lacas de cult greco-catolic, cu o incarcatura istorica. Loc de construit biserica noua in Ungheni exista suficient si, culmea, chiar in vecinatatea imediata a vechii biserici. Fiind pe punctul de a fi retrocedata legal insa din motive pe care nu le poate intelege sau explica nimeni, s-a insistat la daramarea bisericii monument tocmai pentru a nu lasa greco-catolicii sa se intoarca in propriul lor lacas de cult construit cu peste 150 de ani in urma prin munca si darul la Altar a generatii de romani greco-catolici. Cladiri putem ridica si le putem numi si biserici. Dar oare va putea fi gasita pacea, impacarea si mila in aceasta megalomanie construita peste locul de rugaciune al romanilor care au contribuit la Marea Unire, s-au jertfit pentru tara si au rezistat ocupantilor austro-ungari sau marxisti iesind din ilegalitate in 1989? Oare cum va rasuna Cuvantul lui Dumnezeu intre zidurile unei cladiri construita pe temeliile nedreptatii, urii si dezbinarii? Si cine, ce credincios crestin sau preot cu adevarat ortodox va putea privi in ochi urmasii romanilor pe care i-au nedreptatit?
Vasile Bouleanu - Comentator Independent
Imi este mai greu decat oricare alta data si recunosc, sunt cuprins de o foarte mare neliniste de la furie si deznadejde, la dezamagire si umilinta, si recunosc nu ma pot declara impartial in cele ce urmeaza.Continua nedreptate mentinuta de Statul Roman fata de Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, din care eu fac parte, o Biserica astazi constitutional libera dar sistematic de-a lungul perioadei de „tranzitie“ nedreptatita si umilita, culmineaza in aceste zile cu situatia unei provocari anti-romanesti de mari proportii in Ungheni, langa Targu-Mures.Fiind parte a miscarii memorandistilor greco-catolici inca din anul 2002, functionand ca purtator de cuvant pana in 2006, am fost informat de aceasta situatie iar in ultimii doi ani am avut chiar ocazia de a calatori la Targu-Mures si Ungheni si de a ma documenta la fata locului.Ma gandeam la un moment dat ca se va gasi o solutie amiabila pentru salvarea acestui monument istoric romanesc in regiune cu semnificatii deosebite pentru perioada premergatoare Marii Uniri de la 1918, si prin semnele primite de la autoritati, dar si ca urmare a unor retrocedari din ultimele luni, m-am lasat chiar tras intr-o stare de entuziasm care, constat acum cu regret, a fost doar o amagire.Condamnata la daramare in mod simbolic prin inghitire, la fel ca si in alte locuri cum a fost la Vadul Izei in Maramures sau Badon in Salaj spre exemplu, biserica purtatoare de istorie romaneasca din timpurile cand faurirea Statului Modern Roman era un vis pentru romani, supravietuitoare a ocupatiei hortiste si a urgiei marxiste, iata ca si acestei biserici i se pregateste soarta de a fi inlocuita de o megalomanie moderna intr-un stil architectural care nu apartine locului, contribuind insa si la dezbinarea romanilor transilvaneni.Supravietuind persecutiei, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, este sistematic impiedicata sa-si revendice locul in istoria neamului romanesc si mai ales este supusa unei campanii de stergere din istoria arhitecturala si monumentala prin demolare si inlocuire cu constructii moderne.Aceasta provocare careia credinciosii greco-catolicii, la fel ca si in multe alte randuri, refuza sa raspunda, va ramane cu siguranta un exemplu de dezbinare sadita intre romani intr-o tara membra in NATO si UE, intr-o Romania a anului 2008.In istoria moderna si contemporana nu exista un alt exemplu de daramare a lacasurilor de cult monumente istorice decat in India, unde au fost generate conflicte sociale cu urmari inca necalculabile. Oare aceasta este dorinta celor ce fac astfel de fapte? Nu inteleg de ce, dar mai ales cine si in interesul cui (?!) doreste crearea unui smbol al dezbinarii nationale tocmai prin aceasta masluire a traditionalei iubiri intre cele doua Biserici odata numite surori, Ortodoxa si Greco-Catolica, prin ridicarea unui lacas de cult ortodox in locul unui lacas de cult greco-catolic, cu o incarcatura istorica. Loc de construit biserica noua in Ungheni exista suficient si, culmea, chiar in vecinatatea imediata a vechii biserici. Fiind pe punctul de a fi retrocedata legal insa din motive pe care nu le poate intelege sau explica nimeni, s-a insistat la daramarea bisericii monument tocmai pentru a nu lasa greco-catolicii sa se intoarca in propriul lor lacas de cult construit cu peste 150 de ani in urma prin munca si darul la Altar a generatii de romani greco-catolici. Cladiri putem ridica si le putem numi si biserici. Dar oare va putea fi gasita pacea, impacarea si mila in aceasta megalomanie construita peste locul de rugaciune al romanilor care au contribuit la Marea Unire, s-au jertfit pentru tara si au rezistat ocupantilor austro-ungari sau marxisti iesind din ilegalitate in 1989? Oare cum va rasuna Cuvantul lui Dumnezeu intre zidurile unei cladiri construita pe temeliile nedreptatii, urii si dezbinarii? Si cine, ce credincios crestin sau preot cu adevarat ortodox va putea privi in ochi urmasii romanilor pe care i-au nedreptatit?
Vasile Bouleanu - Comentator Independent
Abonați-vă la:
Postări (Atom)